19 kayıtlı biçim gösteriliyor.
draufgekommen
participle-2, perfect
draufkam
first-person, singular, past, active, subordinate-clause, indicative
draufkäme
first-person, singular, past, active, subordinate-clause, subjunctive-ii
draufkamen
first-person, plural, past, active, subordinate-clause, indicative
draufkämen
first-person, plural, past, active, subordinate-clause, subjunctive-ii
draufkämest
second-person, singular, past, active, subordinate-clause, subjunctive-ii
draufkämet
second-person, plural, past, active, subordinate-clause, subjunctive-ii
draufkamst
second-person, singular, past, active, subordinate-clause, indicative
draufkämst
second-person, singular, past, active, subordinate-clause, subjunctive-ii
draufkamt
second-person, plural, past, active, subordinate-clause, indicative
draufkämt
second-person, plural, past, active, subordinate-clause, subjunctive-ii
draufkomme
first-person, singular, present, active, subordinate-clause, indicative
draufkommend
participle, present, active
draufkommest
second-person, singular, present, active, subordinate-clause, subjunctive-i
draufkommet
second-person, plural, present, active, subordinate-clause, subjunctive-i
draufkommst
second-person, singular, present, active, subordinate-clause, indicative
draufkommt
third-person, singular, present, active, subordinate-clause, indicative
draufzukommen
active, extended, infinitive
sein
auxiliary, perfect